Transparenţă
|
Lunecai prin ploaia ochilor mei
când putregaiul pădurii
fugea în muzica vântului.
Ai rămas dezgolit,
cu ochii plecaţi spre pământ.
În valul rece al zilei
se ascunde lumina.
Am simţit parfumul
curgerii violete a gândurilor tale
pe albia purităţii
şi-am înţeles
că negura nopţii
nu-ţi va ascunde transparenţa
în faţa dorinţei mele.
Un comentariu
"Transparenţă"
