Amintiri imaginate
|
Rătăcesc în peşteră ochii tăi
Căutând o amintire imaginară
În care îţi respir parfumul.
O amintire în care degete străine
Îţi caută şuviţa invizibilă.
Zidul format de verdele marin al privirii
Se scurge în clepsidra prezentului
Şi rătăcesc în deşertul unui vis.
Copilul ce te ţinea de mână în parc
Nu e al meu şi nu-l cunosc
Nu am trăit niciodată îmbrăţişarea
Dar mi-a plăcut să-ţi respir prezenţa
Ca un adevărat sinucigaş emoţional.
