Ziua de azi
|
Să-ţi alegi o meserie greşită azi e ca şi cum ai aşeza o cabana de munte în centrul oraşului. Însa a face parte din noua generaţie e o stare contradictorie. Nu se mai ştie dacă este vorba de perioada de timp în care ne aflăm sau de «elemente de criză». Nimeni nu îţi pune o meserie pe farfurie aşteptând să o guşti bucată cu bucată. Însă, pus în faţa situaţiei, te foloseşti de orice posibilitate şi incepi să digeri.
Ne îndreptăm către direcţii diferite, avem opţiuni, există spiritul practic şi inventivitate, avem libertatea de a alege. Din păcate, nu- ţi poate spune nimeni că ceea ce faci este bine, de lungă durată, profitabil sau merită investiţia. S-ar zice ca avem nevoie de timp pentru a iesi din pătrăţelul de plastic şi a caştiga mai multă voinţă. Ceea ce ne înconjoară azi induce o stare vegetativă care are nevoie de îndrumare, fără descoperirea adevăratului potenţial. S-ar zice că ţara în care trăim refuză inventivitatea. Ar fi preferabil să ne amintim că nimic mărunt nu devine gigant fără puterea imaginaţiei şi să reţinem că ceea ce este proaspăt poate fi în acelaşi timp şi inovator.
Tinerii se gândesc la schimbare, dar uită că singurul lucru neschimbabil este produsul finit. Noi ne luptăm cu ceea ce există pentru că aspirăm la variante mai bune, dar starea de fapt nu regresează către începuturi când poate exista liniştită pe piaţă. Nici un sentiment de milă amestecat cu tristeţe, cu impasibilitate, cu nelinişte sau ignoranţă nu poate fi şters de pe piaţă. Sunt elemente obligatorii ale crizei. Şi la criză nu se poate renunţa din responsabilitate.
A fi orb s-ar putea transforma într-o plăcere dacă astfel am fi cu toţii manipulaţi cu uşurinţă. Însă am tendinţa să cred că noul val are destulă putere să modifice toate stricăciunile. Probabil e un sentiment de genialitate în toţi cei care poartă logouri, în cei care se ascund în spatele măştilor, în cei care asteaptă atenţie sau o cerşesc cu nepăsare. Ceea ce este de reţinut este că schimbarea trebuie văzută şi altfel şi nu doar prin dioptriile lentilelor, în special în momente de cotitură.
